Nu cred in arta, nu sunt un artist. Arta nu exista, sau daca exista, atunci ea este doar o mascarada incomoda, un fel de drog asemenea absintului care te arunca intr/o lume perfida, o copie falsa a lumii fizice, la randul ei copie a unei lumi adevarate
duminică, 7 noiembrie 2010
duminică, 3 octombrie 2010
ZEUL CEL MARE
...Oamenii isi facusera o statuie mare in forma de paun careia i se inchinau si ii aduceau drept jertfa cate 47 de copii in fiecare dimineata pentru a aduce ploaia pe taramul lor sterp. Oamenii isi facusera o statuie mare in forma de bivol careia i se inchinau si aduceau drept jertfa cate 783 de copii si 682 de fecioare in fiecare dimineata pentru a face pamantul mult mai roditor. Oamenii isi facusera o statuie mare in forma de caine careia i se inchinau si ii aduceau drept jertfa cate 2739945 de batrani in fiecare dimineata pentru a-i face pe razboinici mult mai viteji. Oamenii isi facusera o statuie mare in forma de maimuta careia i se inchinau si ii aduceau drept jertfa cate 232445759904 de tarfe in fiecare dimineata pentru a aduce veselie in colibele lor. Oamenii isi facusera o statuie in forma de camila careia i se inchinau si ii aduceau drept jertfa 897690348512238856 de invalizi pentru a apara de furtuna tinutul, insa Zeul Cel Mare se scarbi de atata sange varsat si intr-o dimineata le suci gatul tuturor...
NOAPTEA DIN AJUNUL METAMORFOZEI
...Daca ar fi stiut ca profesorul va muri peste doua saptamani, ar fi avut grija sa il spioneze cateva nopti la rand pentru a deslusi natura indoielnica a experimentelor pe are le desfasura la miezul noptii. Insa chiar si asa, nu ar fi reusit pentru ca servitorul profesorului Lovecraft aduse din Arabia un caine monstruos de mare, menit sa-i tina depare pe curiosi. Zvonurile spuneau ca insusi Necuratul s-a intrupat in acel caine. Bertha se gandi ca daca profesorul isi va aplica pe propria persoana experimentul, ar fi avut tote sansele sa fie inchisa, deoarece autoritatile o aveu deja in ochi pentru niste acuzații vagi de vrăjitorie. In fond, toata familia Berthei fusese implicata ani la rand in procese care nu-si gaseau sfarsitul datorita probelor slabe care puteau fi aduse impotriva "vrajitoriei"...
joi, 30 septembrie 2010
SAND AND STONE
...O legasera in bataie de joc cu cateva funii de gat iar calaii o tineau strans astfel incat daca biata femeie vroia sa fuga inainte se intepenea in funia ce o tragea in spate iar de voia sa dea in parti, o oprea funia din apoi. Se stransesera cativa oameni curiosi dar foarte razvrati, ciocnind cate doua pietre in maini. Ea pasea desculta, imbracata cu o camasa alba lunga, pamantul era prafuit si incins. In fata de tot, in mijloc era o vale mica marginita de mormane de pietre si o groapa in care - atunci cand fu impinsa - femeia cazu pana la brau. Doi barbati o ingropara repede iar ea ramase cu mainile legate, intepenita in nisipul fierbinte. Abia putea respira. Oamenii care se inghesuiau in jurul ei batatorisera pamantul cu poicioarele lor incat nefericita abia putea sa mai respire. Apoi se departara de ea si aruncara cu totii pietre zdrobindu-i capul.
sâmbătă, 4 septembrie 2010
MEDICAMENTUL
...iar mancarea fierbea in oala pe aragazul plin de grasime. Zoaiele ce invadasera casa amenintau dormitoarele din capatul scarii iar sobolanii incepusera sa apara in mansarda unde profesorul Lovecraft servea dimineata ceaiul. Servitorii plecasera rand pe rand, scarbiti de impolitetea stapanei casei si din pricina faptului ca nu primeau banii cuveniti. Ca sa nu se plictiseasca, doamna Karlota sedea mereu pe un jilt citind Tora, band rachiu sau facand orice altceva in afara de curatenie. Renuntase cu cateva zile in urma la doliul ce/l purta pe urma fratelui ei iar acum purta o camasa alba din in si o vesta din stofa maro. Parul ii era dezordonat, zburlit. Pretindea ca este mult mai sanatos sa nu/l piepteni. Din jiltul ei il privea pe profesorul Lovecraft, intepenit in caruciorul cu rotile pentru totdeauna, orb de/a binelea.
"Trebuie sa/ti iei medicamentul. Ei, nu auzi? Trezeste/te!" Si ii trase o palma peste umar.
"Ei da, medicamentul."
Doamna Karlota se ridica privindu/l pe profesor, isi lasa pipa pe marginea mesei apoi turna un pliculet de praf intr/un ibric de arama. Se opri gandindu/se la ceva apoi desfacu inca un plic si/l turna peste celalalt.
"Cate plicuri pui?"
"Unul, ca intotdeauna."
"Doar unul, ai grija sa nu gresesti."
Apoi ea s eindrepta spre chiuveta din fonta infecta si rasuci robinetul ruginit cu bulina rosie. Umplu ibricul pe jumatate cu apa apoi reveni la masa si desfacu toate plicurile varsandu/le peste apa.
"Acum ai pus zaharul, nu/i asa?"
"Da.Casca gura."
Domnul profesor casca gura mare iar doamna vru sa ii apropie cana de buze.
"Tu nu stii ca eu nu pot sa beau?"
Karlota il privi apoi lua o lingurita si isi trase scaunul langa caruciorul batranului. Lua cu lingurita din cana si ii dadea profesorului sa soarba.
"E tare porcaria asta. Si are gust de piersica parca."
"Porcaria asta o sa te faca bine. Da, e cu piersici, domnule Lovecraft, cu piersici scumpule..."
Iar ea continua sa ii dea medicamentul.
...iar mancarea fierbea in oala pe aragazul plin de grasime. Zoaiele ce invadasera casa amenintau dormitoarele din capatul scarii iar sobolanii incepusera sa apara in mansarda unde profesorul Lovecraft servea dimineata ceaiul. Servitorii plecasera rand pe rand, scarbiti de impolitetea stapanei casei si din pricina faptului ca nu primeau banii cuveniti. Ca sa nu se plictiseasca, doamna Karlota sedea mereu pe un jilt citind Tora, band rachiu sau facand orice altceva in afara de curatenie. Renuntase cu cateva zile in urma la doliul ce/l purta pe urma fratelui ei iar acum purta o camasa alba din in si o vesta din stofa maro. Parul ii era dezordonat, zburlit. Pretindea ca este mult mai sanatos sa nu/l piepteni. Din jiltul ei il privea pe profesorul Lovecraft, intepenit in caruciorul cu rotile pentru totdeauna, orb de/a binelea.
"Trebuie sa/ti iei medicamentul. Ei, nu auzi? Trezeste/te!" Si ii trase o palma peste umar.
"Ei da, medicamentul."
Doamna Karlota se ridica privindu/l pe profesor, isi lasa pipa pe marginea mesei apoi turna un pliculet de praf intr/un ibric de arama. Se opri gandindu/se la ceva apoi desfacu inca un plic si/l turna peste celalalt.
"Cate plicuri pui?"
"Unul, ca intotdeauna."
"Doar unul, ai grija sa nu gresesti."
Apoi ea s eindrepta spre chiuveta din fonta infecta si rasuci robinetul ruginit cu bulina rosie. Umplu ibricul pe jumatate cu apa apoi reveni la masa si desfacu toate plicurile varsandu/le peste apa.
"Acum ai pus zaharul, nu/i asa?"
"Da.Casca gura."
Domnul profesor casca gura mare iar doamna vru sa ii apropie cana de buze.
"Tu nu stii ca eu nu pot sa beau?"
Karlota il privi apoi lua o lingurita si isi trase scaunul langa caruciorul batranului. Lua cu lingurita din cana si ii dadea profesorului sa soarba.
"E tare porcaria asta. Si are gust de piersica parca."
"Porcaria asta o sa te faca bine. Da, e cu piersici, domnule Lovecraft, cu piersici scumpule..."
Iar ea continua sa ii dea medicamentul.
vineri, 3 septembrie 2010
HORROR-UL
INCERCARE DE A FACE ARTA
-partea 1-
INCERCARE DE A FACE ARTA
-partea 1-
...ceea ce este foarte interesant in cazul horror-ului este felul in care este abordat, felul in care este manipulat, redarea produsului in sine. Indiferent ca este vorba de film, animatie, jocuri video, exista intotdeauna o poarta de iesire intr-o lume diferita, destul de greu de descoperit. Fundamentul operei perfecte in stil sumbru, horror este unul psihologic. Totul este fundamentat pe valori personale psihice care pornesc de la un singur subiect. Subiectul este constituit de o persoana, un om. "Call of Chthulu" este un joc video produs dupa povestirea cu acelasi nume scrisa de H. P. Lovecraft. Iar povestea lui Lovecraft porneste din stilul sau propriu de viata care l-a influentat intreaga existenta si opera. Sa nu intelegem gresit> nu vreau sa spun ca opera perfecta este cea psihologica desi tind spre acest gen. Doresc doar sa demonstrez ca diferentele dintre opere (de orice gen) sunt de ordin psihologic la origine, motiv pentru care operele geniale sunt intotdeauna diferite. Adaptam in functie de trasaturile noastre psihice, de filosofia proprie un fel de a spune o poveste a noastra.
Regizorul spune intotdeauna povestea lui in povestea altuia (in cazul in care nu el este autorul scenariului), de aceea este foarte grav sa acuzi de plagiat (copiat) pe cineva care adapteaza o piesa sau face un remake dupa un film oarecare.
"Sleepy Hollow" (Tim Burton, 2000, fireste oscarizat ) este o ecranizare aparte dupa legenda cu acelasi nume scrisa de W. Irwing dar in acelasi timp un remake dupa filmul din '71. Este o viziune unica burtoniana ce modifica stilul clasic in unul expresionist specific. Bineinteles ca adaptarea isi rezerva si modificari fata de opera originala. .. (va continua)
Regizorul spune intotdeauna povestea lui in povestea altuia (in cazul in care nu el este autorul scenariului), de aceea este foarte grav sa acuzi de plagiat (copiat) pe cineva care adapteaza o piesa sau face un remake dupa un film oarecare.
"Sleepy Hollow" (Tim Burton, 2000, fireste oscarizat ) este o ecranizare aparte dupa legenda cu acelasi nume scrisa de W. Irwing dar in acelasi timp un remake dupa filmul din '71. Este o viziune unica burtoniana ce modifica stilul clasic in unul expresionist specific. Bineinteles ca adaptarea isi rezerva si modificari fata de opera originala. .. (va continua)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)